Plafon de scutire (câștig din vânzare)
Cunoscut și ca: scutire câștig capital, plafon neimpozabil, prag de scutire
În România nu există un plafon de scutire pentru câștigurile din vânzarea de metale prețioase fizice - dar nici nu ar avea ce să scutească la majoritatea metalelor: câștigul din argint, platină, paladiu, bijuterii și aur frânt este neimpozabil (art. 62 lit. m) Cod fiscal), iar pentru aurul de investiții impozitul se datorează de la primul leu (art. 91 lit. d)).
Vă place ce vedeți și citiți?
Ne punem tot sufletul în a menține preciousmetalprices.com rapid, clar și gratuit — fără ziduri de plată, fără dezordine, doar fapte și prețuri live de încredere. Dacă vă este de folos, cel mai frumos mod de a spune mulțumesc este să transmiteți mai departe. Fiecare distribuire ajută un alt investitor să ne descopere și menține proiectul în viață. 💛
Vă place ce vedeți și citiți?
Ne punem tot sufletul în a menține preciousmetalprices.com rapid, clar și gratuit — fără ziduri de plată, fără dezordine, doar fapte și prețuri live de încredere. Dacă vă este de folos, cel mai frumos mod de a spune mulțumesc este să transmiteți mai departe. Fiecare distribuire ajută un alt investitor să ne descopere și menține proiectul în viață. 💛
Cine vinde metale prețioase fizice — aur, argint, platină sau paladiu — cu profit se întreabă inevitabil: trebuie să plătesc impozit? Răspunsul depinde de regimul fiscal aplicabil în țara de rezidență fiscală. Această pagină detaliază situația din România.
Situația în România — nicio perioadă de speculație
România nu aplică o perioadă de speculație pentru bunurile mobile (inclusiv metale prețioase fizice). Metalele prețioase fizice sunt clasificate drept bunuri mobile din patrimoniul personal.
Regimul fiscal aplicabil de la 1 august 2025
Legea nr. 141/2025 a ridicat TVA standard de la 19 % la 21 %, ceea ce privește argintul, platina și paladiul, dar nu aurul de investiții, care rămâne scutit. La impozitul pe venit, raportul este invers și nu depinde de niciun plafon: majoritatea metalelor prețioase nu generează deloc un venit impozabil la vânzarea din patrimoniul personal, iar aurul de investiții îl generează de la primul leu.
| Situație | Regim fiscal |
|---|---|
| Vânzare aur de investiții (lingouri ≥ 995‰, monede ≥ 900‰) | Scutit de TVA (art. 313 Cod fiscal) |
| Vânzare argint/platină/paladiu | TVA 21 % în prețul dealerului |
| Câștig din argint, platină, paladiu, bijuterii, aur frânt | Venit neimpozabil (art. 62 lit. m)) — nu „scutit”, ci fără fapt generator |
| Câștig din aurul de investiții | Impozabil (art. 91 lit. d)): 16 % pentru veniturile anului 2026, 10 % pentru 2025 |
| Vânzare către o firmă (dealer, amanet) | Nicio reținere la sursă, indiferent de metal* |
*Pentru aurul de investiții, art. 96^1 alin. (1) exclude expres reținerea și o înlocuiește cu o raportare anuală a entității către ANAF, pe fiecare client (alin. (2)). Pentru celelalte metale nu există un impozit care s-ar putea reține. ⚠️ Încadrarea rezultă din textul legii, fără un document ANAF confirmativ — consultați un consultant fiscal sau ANAF.
Baza de calcul a câștigului
Câștigul impozabil se calculează astfel:
Câștig = Preț de vânzare − Cost de achiziție − Cheltuieli accesorii
Costul de achiziție include prețul de cumpărare plus toate cheltuielile asociate (transport, asigurare, primă/agio). La cumpărări în mai multe tranșe, se aplică de regulă principiul FIFO (First In, First Out): cele mai vechi unități cumpărate sunt considerate primele vândute.
Exemplu practic (România, 2025–2026)
- Cumpărare: 50 g aur în martie 2025 pentru 19.500 RON (inclusiv cheltuieli).
- Vânzare în septembrie 2025 pentru 22.000 RON (vânzare către dealer).
- Câștig brut: 2.500 RON.
- Dealerul nu reține nimic din cei 22.000 RON —
art. 96^1 alin. (1)exclude transferul aurului de investiții din regimul reținerii. - Impozitul îl declarați dvs., prin Declarația unică, până la 25 mai a anului următor: 10 % × 2.500 RON = 250 RON pentru o vânzare din anul 2025. Aceeași operațiune încheiată în 2026 ar fi costat 16 %, adică 400 RON (
art. 123 alin. (1^2)i.f.Legea nr. 239/2025). Dacă în locul aurului s-ar fi vândut argint, câștigul ar fi fost neimpozabil în ambii ani.
Notă: Pentru aurul de investiții nu există un prag de bagatelă sub care câștigul să rămână liber — singura sumă de acest fel din Codul fiscal, cele 200 lei pe tranzacție și 600 lei pe an din art. 116 alin. (2^1), privește exclusiv moneda virtuală. Orice câștig din aur de investiții este impozabil de la primul leu. Pentru celelalte metale, discuția despre plafoane nu are obiect: câștigul nu este impozabil deloc.
CASS — contribuții la sănătate
Dacă veniturile cumulate din surse diverse (inclusiv chirii, dividende, venituri din alte surse) depășesc 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe an, pot fi datorate și contribuții CASS (10 %). Se recomandă verificarea situației totale a veniturilor înainte de a lua decizii de vânzare la finalul anului fiscal.
Particularități și erori frecvente
- Stocuri mixte: Cine vinde în același an atât aur cât și argint trebuie să calculeze câștigurile separat pe fiecare metal.
- Pierderi: Pierderile din vânzarea bunurilor mobile personale nu se compensează cu alte categorii de venituri.
- Documentare: Păstrați facturile de cumpărare, chitanțele și extrasele de cont cel puțin 5 ani.
- Aur de investiții: Aurul de investiții este scutit de TVA conform art. 313 Cod fiscal — un avantaj semnificativ față de argint, platină și paladiu.
Pe scurt
În România nu există un plafon de scutire — dar întrebarea este, la majoritatea metalelor, lipsită de obiect. Câștigul din argint, platină, paladiu, bijuterii sau aur frânt vândute din patrimoniul personal este neimpozabil potrivit art. 62 lit. m) Cod fiscal, iar aurul de investiții este impozabil de la primul leu potrivit art. 91 lit. d), cu 16 % începând cu veniturile anului 2026 după 10 % în 2025. Firma care cumpără nu reține nimic din preț; pentru aurul de investiții impozitul se declară prin Declarația unică.