Preț actual Bitcoin cu grafice

Măsurat la 25 octombrie 2026: 20.103.303 BTC în circulație, adică 95,7 % din limita de 21 de milioane. Cele 4,3 % care rămân, puțin peste 896.700 BTC, se distribuie prin înjumătățiri pe mai bine de o sută de ani; ultimul bitcoin se emite, prin calcul, în jurul anului 2140.

Pentru aur, stocul de la suprafață este o estimare a unui institut, nu un număr verificabil în lanț, iar nimeni nu poate măsura cu precizie cât aur există.

Majoritatea cititorilor care ajung aici de pe o pagină de aur se așteaptă ca această comparație să iasă într-o singură direcție: aurul, limitat de geologie, crește lent, în vreme ce bitcoinul, limitat doar de o regulă, trebuie să fie undeva mai sus.

Raportul stoc–flux este stocul împărțit la aportul anual la acel stoc. Răspunde la o singură întrebare: câți ani din producția actuală sunt deja depuși în stocul existent? Atât, și nimic mai mult.

Dar cifra este, prin urmare, o decizie de definiție, nu o măsurătoare.

Folosiți măsura pentru ce știe să facă: ea descrie cât de lent reacționează un stoc la o producție nouă și, numai în această privință, face aurul și bitcoinul comparabile. Cine citează raportul stoc–flux citează o proprietate a ofertei — nu un curs.

• ◆ Aurul este rar pentru că scoarța terestră îl ține rar. Când prețul urcă, zăcămintele mai sărace devin rentabile, și totuși rata abia se schimbă: anul 2025 a fost un an record al extracției și a mărit stocul cu 1,65 %.
• ◆ Bitcoinul este rar pentru că o regulă spune asta. Limita este absolută, altfel decât la aur, unde există zăcăminte încă nedescoperite. Dar ea este purtată social: ține atâta timp cât participanții impun aceeași regulă de program.

Formularea onestă: raritatea aurului nu se poate desființa, dar nu este absolută. Cea a bitcoinului este absolută, dar teoretic se poate desființa. Acolo oferta nu poate reacționa nici la preț, nici la o regulă, ci la deciziile luate pentru alt metal.

• ◆ Acasă. Posesie fizică, fără nimeni la mijloc. Riscurile — furt, incendiu, pierdere — sunt locale și fizice. Acoperirea merge prin asigurarea locuinței, de regulă cu limite joase pentru obiectele de valoare.
• ◆ O casetă de valori la bancă. Construcția juridică este, în sursele pe care le-am putut citi, o închiriere, respectiv o păstrare fără cunoașterea conținutului: banca pune la dispoziție spațiul, dar nu intră în posesia conținutului, pentru că nu știe ce se află acolo.

Dacă bitcoinul s-ar purta ca aurul, prețurile lor s-ar mișca împreună într-o măsură stabilă. Arată altceva, iar acel altceva este chiar constatarea: valorile se bat cap în cap, în funcție de fereastra de timp aleasă.

Afirmația care rezistă este o afirmație despre împrăștiere: între bitcoin și aur nu există o corelație stabilă. Faptul că cifra depinde atât de puternic de alegerea ferestrei de timp este constatarea — nu un defect al măsurătorii.

În 2025 raportul s-a rupt: aurul a reacționat la teama de riscuri sistemice, bitcoinul mai puternic la știri despre adoptare și la așteptările de politică monetară.

Cele patru mari căderi ale bitcoinului se citează de obicei pentru a încheia discuția. Merită citate alături de cele mai rele episoade ale metalelor înseși, cu ani și cu durate — iar atunci discuția nu se încheie, ci începe.

Bitcoinul este o înscriere într-un registru distribuit. Bitcoinul are nevoie de o rețea în funcțiune. Faptul că această rețea funcționează din 2009 fără o cădere sistemică este cel mai bun răspuns la acea îngrijorare — dar șaptesprezece ani sunt șaptesprezece ani, iar aurul servește drept păstrare de valoare de mult înainte să existe o serie de prețuri.

Ca aurul, bitcoinul nu plătește nici dobândă, nici dividend. Este lucrul pe care cele două îl au în comun cel mai autentic, și totodată motivul pentru care amândouă reacționează la aceeași mărime: randamentul alternativelor fără risc.

La 10 ianuarie 2024 Securities and Exchange Commission a aprobat modificările de regulament care permit listarea și tranzacționarea produselor cotate la vedere pe bitcoin la bursele naționale — formal, Securities Exchange Act Release nr. 34-99306, privind regulamentele burselor NYSE Arca, Nasdaq și Cboe BZX.

„While we approved the listing and trading of certain spot bitcoin ETP shares today, we did not approve or endorse bitcoin."

Gary Gensler, președintele Securities and Exchange Commission, declarație din ziua autorizării produselor cotate garantate cu bitcoin, 10 ianuarie 2024.

În aceeași declarație, președintele a descris bitcoinul drept „primarily a speculative, volatile asset that's also used for illicit activity including ransomware, money laundering, sanction evasion, and terrorist financing", iar decizia drept „cabined to ETPs holding one non-security commodity, bitcoin".

Un fond deschis clasic pe bitcoin nu este posibil în Uniunea Europeană, pentru că cadrul UCITS nu admite un fond pe un activ unic. Ceea ce se tranzacționează în Europa sunt, prin urmare, produse cotate garantate fizic — juridic titluri de creanță, acoperite cu bitcoin, tranzacționabile prin contul de investiții obișnuit.

Speciile de cost și de risc sunt aici cinci: cheltuieli curente, luate zilnic din valoarea unității; diferența de preț la bursă la cumpărarea unității, care se adaugă peste cheltuielile curente și este deseori trecută cu vederea; comisioanele de custodie și de ordin ale propriei bănci; riscul de emitent, pentru că juridic este vorba de un titlu de creanță — diminuat, dar nu redus la zero, de garantarea fizică însoțită de un drept de răscumpărare; și absența unei chei proprii.

Aici se află cifra pe care o veți găsi greșită în aproape tot ce circulă pe internet despre România. Până la anul fiscal 2025 inclusiv, cota pe câștigul din transferul de monedă virtuală a fost de 10 %, prin art. 116 alin. (2) lit. c), introdus de Legea nr. 30/2019.

Două capcane de citare, pe care acest portal le-a întâlnit deja la aurul de investiții și care se repetă identic la moneda virtuală. Prima: actul modificator care pare firesc, Legea nr. 141/2025 — „pachetul fiscal" din iulie 2025, cel care a urcat taxa pe valoarea adăugată la 21 % — este cel greșit: el nu atinge art. 116. A doua: în Legea nr. 239/2025, Articolul I modifică Legea nr. 207/2015, adică legea de procedură fiscală, și abia Articolul XII ajunge la Codul fiscal.

Și acum partea care face această pagină diferită de un ghid de criptomonede: aceeași lege a urcat la 16 % și cota aurului de investiții. Art. 123 alin. (1^2) în forma dată de art. XII pct. 16 din Legea nr. 239/2025 stabilește 16 % pe câștigul net anual impozabil, aplicabil „începând cu veniturile aferente anului 2026"; pentru anul 2025 cota a fost tot de 10 %. Cele două active au, prin urmare, din 2026, același procent — iar tocmai de aceea procentul este lucrul cel mai puțin interesant din această comparație.

Aici deosebirea dintre două noțiuni decide ce se întâmplă efectiv la depășire, iar aproape toate textele de popularizare o ratează. Textul românesc este, fără urmă de îndoială, de primul fel — și are în plus o a doua condiție, cumulativă.

Formularea este dublu condiționată: rămâne neimpozitat un câștig sub 200 de lei pe tranzacție, dar numai „cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 de lei".

Perioadă de deținere: niciuna. Nici art. 114, nici art. 116 nu deosebesc după durata deținerii. Și nici cota redusă după 365 de zile, despre care se scrie des, nu are vreo legătură: ea privește titlurile de valoare tranzacționate prin intermediari rezidenți, potrivit art. 97 alin. (8^1), și nu atinge nici criptoactivele, nici lingourile.

Aceasta este, din punct de vedere economic, deosebirea cea mai costisitoare dintre bitcoin și aurul de investiții în dreptul român — și nu are nimic de-a face cu cota. Ea decurge direct din clasarea în alte surse.

La moneda virtuală, art. 116 alin. (2^1) impozitează „diferența pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție" — adică fiecare transfer în parte, și numai dacă rezultatul este pozitiv. Veniturile din alte surse nu cunosc nici sold anual, nici report de pierdere.

La aurul de investiții, lucrurile stau fundamental altfel, pentru că el este venit din investiții potrivit art. 91 lit. d). Se impozitează câștigul net anual, adică soldul dintre câștiguri și pierderi (art. 96 și art. 119), iar pierderea rămasă se reportează cinci ani, limitată la 70 % din câștigul net anual al fiecărui an următor, potrivit art. 119 alin. (2)–(4).

Iar pentru metalul care nu este aur de investiții întrebarea nici nu apare: acolo nu există nici câștig impozabil, nici pierdere deductibilă, pentru că art. 62 lit. m) declară venitul din transferul bunurilor mobile din patrimoniul personal un venit neimpozabil și scoate din această categorie numai titlurile de valoare împreună cu aurul de investiții, și separat imobilele. Cuvântul corect acolo este neimpozabil, nu scutit: Codul fiscal ține cele două noțiuni separate, art. 60 se intitulează „Scutiri" și art. 62 se intitulează „Venituri neimpozabile".

Peste impozitul pe venit poate veni contribuția de asigurări sociale de sănătate, iar aici se află a doua cifră pe care internetul o redă aproape întotdeauna greșit. Art. 155 alin. (1) lit. h) Cod fiscal aduce în sfera contribuției „veniturile din alte surse, definite conform art. 114" — deci și câștigul din transferul de monedă virtuală. Art. 156 fixează cota: „Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10 %". Partea care contează este baza.

Este o bază forfetară în trepte, potrivit art. 170 alin. (2)–(4). Contribuția se datorează numai dacă, în anul respectiv, valoarea cumulată a veniturilor din grupa art. 155 alin. (1) lit. c)–h) atinge cel puțin 6 salarii minime brute pe țară. Dacă le atinge, baza de calcul este, după caz, nivelul a 6, 12 sau 24 de salarii minime — 6 pentru venituri între 6 și 12 salarii minime, 12 pentru venituri între 12 și 24, și 24 pentru venituri de cel puțin 24 de salarii minime.

La aurul de investiții, contribuția are un alt temei, art. 155 alin. (1) lit. g), care supune „veniturile din investiții, definite conform art. 91" — iar aurul de investiții este acolo numit.

Art. 116 alin. (1) Cod fiscal spune că „contribuabilii care realizează venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile, altele decât cele prevăzute la art. 115 alin. (1), precum și din cele prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. l), m) și m^1) au obligația de a depune Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal". Termenul este cel din art. 122 alin. (3): „până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor". Plata se face la aceeași scadență, potrivit art. 116 alin. (5).

Art. 115 alin. (1), în forma dată de OUG nr. 89 din 23 decembrie 2025 (Monitorul Oficial nr. 1203 din 24 decembrie 2025, în vigoare de la 1 ianuarie 2026), enumeră limitativ pozițiile cu reținere la sursă — 10 % pentru veniturile de la lit. a)–g), j)–k^1) și m^2), și 16 % pentru cele de la lit. h) și i).

La aurul de investiții nu există nici reținere la sursă — art. 96^1 alin. (1) scoate expres transferurile de aur din regimul reținerii — dar există ceva ce moneda virtuală nu are: o raportare anuală a entității către administrația fiscală pentru fiecare client, potrivit alin. (2).

Norma de catalog din dreptul român este art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 4 Cod fiscal, corespondentul național al articolului 135 alineatul (1) litera e) din Directiva 2006/112/CE:

Scutirea schimbului nu decurge, deci, din textul național citit de unul singur, ci din hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-264/14, Hedqvist, din 22 octombrie 2015, prin care Curtea a decis că schimbul de monedă tradițională contra unități de monedă virtuală de tipul bitcoin intră în scutirea prevăzută pentru tranzacțiile privind devizele.

Ce se poate spune liniștit, pentru că vine direct din directivă: dacă bunuri sau servicii sunt livrate contra monedă virtuală, acea livrare este tratată ca orice livrare cu plată — moneda virtuală este, în acel caz, contraprestația, nu obiectul operațiunii.

La rodiu, celor 15,0 % de ecart măsurat la rafinator se adaugă 21 % de taxă la achiziție: împreună, cele două cer o mișcare de preț de ordinul a 39 % înainte ca o poziție cumpărată și revândută să ajungă la zero.

Art. 114 alin. (2) lit. m) vorbește de „venituri din transferul de monedă virtuală", fără nicio restrângere la ieșirea în lei sau în euro, iar art. 116 alin. (2^1) măsoară „diferența pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție" pe tranzacție.

Comparația cu metalul este, aici, aproape comică prin simplitatea ei: la un schimb de lingou contra lingou nu se pune nicio întrebare, pentru că la metalul care nu este aur de investiții nu există nici impozit pe câștig, nici obligație de evaluare.

Datul de plecare este simplu: art. 114 alin. (2) lit. m) prinde numai transferul.

• ◆ Cele două încadrări posibile. Fie norma generală de rezervă din art. 114 alin. (1), adică tot „alte surse", dar atunci cu 10 % pe venitul brut potrivit art. 116 alin. (2) lit. a) — partea introductivă a acelui alineat a rămas la 10 % și spune expres „altele decât cele prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. l) și m)". Fie, în caz de activitate cu caracter comercial, venituri din activități independente potrivit art. 67 și următoarele, cu alt regim în întregime.
• ◆ Nu dăm, prin urmare, nicio cifră pentru minerit, staking sau împrumut, și nu alegem între cele două încadrări.
• ◆ Un rezultat secundar care merită reținut pentru orientare. Urcarea la 16 % din 2026 a atins numai moneda virtuală, pentru că ea stă într-un alineat propriu.

Pentru impozitul pe venit, art. 7 pct. 3 Cod fiscal definește activitatea independentă drept o activitate desfășurată pentru obținerea de venituri care îndeplinește cel puțin 4 din 7 criterii enumerate acolo — libertatea de alegere a locului, a modului și a timpului de lucru, mai mulți clienți, riscul activității, folosirea patrimoniului propriu și altele. Pentru taxa pe valoarea adăugată, art. 269 alin. (1)–(2) pune accentul pe continuitate: exploatarea bunurilor „în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate".

MiCA, adică Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor, reglementează emitenții și prestatorii de servicii pentru criptoactive, autorizarea și obligațiile lor de informare.

DAC8, adică Directiva (UE) 2023/2226 a Consiliului din 17 octombrie 2023, obligă prestatorii de servicii pentru criptoactive să raporteze administrațiilor fiscale operațiunile clienților lor, iar informațiile se schimbă apoi între statele membre.

OUG nr. 190/2000 definește metalele prețioase ca „aurul, argintul, platina și paladiul", iar rodiul nu figurează în listă.

• ◆ „În România câștigul din criptomonede se impozitează cu 10 %." Adevărat pentru anii fiscali 2019–2025, fals pentru 2026: cota este de 16 % prin art. 116 alin. (2^1), introdus de art. XII pct. 14 din Legea nr. 239/2025.
• ◆ „Până la 200 de lei pe tranzacție nu se plătește nimic." Incomplet și, prin asta, fals: beneficiul stă sub condiția ca totalul câștigurilor anului să nu depășească 600 de lei.
• ◆ „Contribuția de sănătate este 10 % din câștigul din criptomonede." Fals în ambele direcții.
• ◆ „Plafonul de 200 și 600 de lei se aplică și la aur." Fals. Aurul de investiții nu are niciun plafon de bagatelă și se impozitează din primul leu de câștig net anual; iar la celelalte metale nu este nevoie de plafon, fiindcă nu există impozit pe acel câștig.
• ◆ „Schimbul unei criptomonede contra alteia rămâne, ca în alte state, neimpozitat." Pentru România nu se poate dovedi, iar după litera normei — „transferul", cu măsurare „pe tranzacție" — lucrurile stau mai degrabă invers.
• ◆ „Pierderile se reportează cinci ani." Aceea este regula pentru venituri din investiții, adică pentru aurul de investiții, prin art. 119. Moneda virtuală stă în alte surse și nu cunoaște nici sold anual, nici report de pierdere.

Această expunere nu constituie consultanță fiscală. În caz de îndoială adresați-vă administrației fiscale, cu o cerere de soluție fiscală individuală anticipată, sau unui consultant fiscal — și păstrați documentele de achiziție, pentru că la moneda virtuală ele sunt, pentru fiecare tranzacție, singura dovadă a prețului plătit.