Preț Ruteniu Actual și Cotația Ruteniului cu Grafic

Cea mai cunoscută cotație a ruteniului din lume face parte din Johnson Matthey Base Prices.

Umicore este la fel de explicită în privința statutului celor trei cotații zilnice: „Prices shown on our websites thus are of pure statistical nature and must be looked at as indications only." Heraeus Precious Metals publică un tabel cu coloanele Bid <1 kg, Bid, Offer Unfabricated și Offer Fabricated pentru aur, argint, platină, paladiu, rodiu, iridiu și ruteniu — completat numai în timpul orelor de program ale biroului său de tranzacționare din Germania.

• ◆ Caprolactama, materia primă a nailonului 6 — și adevăratul motor al creșterii dintre 2023 și 2025, sub forma noii capacități chineze. Un cititor din România are aici un reper familiar: fibra sintetică a fost una dintre ramurile grele ale industriei chimice românești, iar firele care ies dintr-un astfel de proces ajung în industria textilă.
• ◆ Acidul acetic, cu sisteme catalitice pe bază de ruteniu și iridiu. Și aici există o buclă de reacție valabilă pentru toată familia: tocmai pentru că iridiul și ruteniul au devenit atât de scumpe în 2025 și în 2026, Johnson Matthey arată că varianta alternativă a procesului Monsanto catalizat cu rodiu a redevenit competitivă.
• ◆ Oxidarea catalitică în aer umed pentru tratarea apelor uzate industriale, adică îndepărtarea poluanților organici toxici. Este singurul loc în care Johnson Matthey documentează o adevărată distrugere a consumului: „With the price almost quadrupling between January 2025 and March 2026, there has been some demand destruction, for example in catalytic waste-water treatment processes […] which faces increased competition from alternative non-PGM processes." Unde ruteniul este necesar în cantități consistente, prețul mare îl alungă.
• ◆ Descompunerea amoniacului în lanțul hidrogenului: ruteniul este „a highly active catalyst for ammonia decomposition". Catalizatori pe bază de nichel, mai ieftini, există — dar lucrează la temperaturi mai mari și consumă, prin urmare, mai multă energie.

• ◆ Pastele rezistive pe bază de oxid de ruteniu, folosite — sunt cuvintele IPA — „in resistor components for almost every chip device, hybrid integrated circuitry, and arrays".
• ◆ Discurile dure. Ruteniul joacă „a significant role, albeit in relatively small quantities, in current hard disk drive technologies", iar motorul este extinderea centrelor de date: Johnson Matthey citează pentru 2025 o „strong demand for hard disks for data centre expansions".
• ◆ Interconexiunile semiconductoarelor: precursori de ruteniu pentru depunerea chimică din fază de vapori a unor filme de grosimi de nanometri, „used as interconnect materials in very small device architectures.

În electroliza clor-alcali, oxidul de ruteniu și acoperirile de oxizi metalici mixi stau pe electrozi; anozii dimensional stabili (DSA) sunt, scrie IPA, „widely recognised in chlorine evolution and chloralkali systems", iar potențialul de înlocuire este „relatively low", pentru că tehnica este „deeply embedded in a capital-intensive process".

Consecința economică este precisă: se formează o nevoie de bază care depinde de parcul de instalații montate, nu de prețul metalului.

IPA formulează un argument valabil pentru ruteniu și iridiu împreună și care este citat rar: „Ruthenium and iridium share many properties and so are frequently used together.

Tradus în termeni de cost: pentru că cantitatea folosită pe aparat sau pe reactor este mică, un preț mare al metalului apasă puțin asupra costului piesei finite — iar stimulentul de a schimba rămâne slab. Distrugerea consumului apare numai acolo unde ruteniul este necesar în cantități însemnate, ca la tratarea apelor uzate.

Oxidul de ruteniu conduce și rezistă la coroziune: un electrod acoperit cu RuO₂ lucrează în saramură fierbinte ani de-a rândul, iar o pastă rezistivă pe bază de RuO₂ își păstrează valoarea în timp.

Ruteniul nu este extras nicăieri ca produs principal. IPA o scrie direct: „ruthenium is not mined as a standalone metal but is recovered together with the other PGMs from the same ore deposit, either as a by-product of platinum- or palladium-led operations or from nickel-copper sulphide deposits." După masă, ruteniul reprezintă circa 7 % din coșul metalelor din grupa platinei, în timp ce platina și paladiul împreună fac 86 % din el.

În complexul Bushveld din Africa de Sud, filonul cromitifer UG2 conține simțitor mai mult rodiu, ruteniu și iridiu decât filonul Merensky: în UG2, aceste trei metale pot depăși 20 % din conținutul total de metale din grupa platinei, în timp ce în zăcămintele dominate de platină și paladiu rămân, scrie IPA, „rarely exceeding a few per cent".

IPA dă termene concrete: 8–18 luni pentru repunerea în funcțiune a unei exploatări existente, 3–4 ani pentru un proiect nou, mecanizat și puțin adânc, 6–8 ani pentru puțurile mari de adâncime.

Prima privește anul 2021: cele 44,1 tone ale acelui an nu sunt un record minier, ci cuprind marile eliberări de depozit ale producătorilor. A doua privește anul 2025, iar Johnson Matthey o explică singur: „ruthenium sales fell by 14 %, as a large release of refined inventory in 2024 was not repeated".

Ceea ce a restrâns realmente producția este de altă natură, iar Johnson Matthey o numește drept cauză a foarfecii dintre mine și consum: „rationalisation and mine closures in South Africa". Pentru ruteniu, asta cântărește dublu față de alte metale, pentru că nu există o a doua proveniență de însemnătate din care să se compenseze.

La rodiu, un preț mare aduce cu el un remediu: catalizatoarele auto scoase din uz se colectează mai intens, iar metalul recuperat — aproape o treime din întreaga disponibilitate — se întoarce pe piață cu o întârziere de luni. La ruteniu, această supapă nu există. Johnson Matthey nu indică pentru ruteniu, în propriile tabele, nicio producție secundară prin reciclare în buclă deschisă.

Ruteniul stă în rezistorii circuitelor, în straturile magnetice ale discurilor dure și în acoperirile electrozilor: cantități minuscule, dispersate în materiale amestecate. Ce se întoarce vine mai ales din bucle închise, în care proprietarul original nu cedează niciodată metalul: de regulă reacoperirea periodică a electrozilor unei instalații de clor-alcali, care pleacă și se întoarce la același rafinator.

Consecința pentru Europa este cea pe care IPA o formulează astfel: „With negligible primary supply or open-loop recycling in the EU, the region is reliant on imports of ruthenium to provide new metal for industrial uses." Pentru o companie chimică sau electronică din România, asta înseamnă că ruteniul nu este doar scump: este un material a cărui disponibilitate depinde în întregime de un lanț de aprovizionare care începe pe alt continent.

Între factorii anului 2025, Johnson Matthey arată și acesta: „Chinese export controls on ruthenium and ruthenium-containing materials, imposed in February 2025, may have intensified shortages in other regions." Propoziția apare într-un raport de ramură autoritar, și de aceea o cităm cu autorul ei.

Rămâne totuși adevărat, și nu depinde de acel act, ceea ce observă Johnson Matthey despre achizițiile strategice: tensiunea pieței ruteniului în 2025 „was exacerbated by strategic buying", îndeosebi în China, „reflecting ruthenium's status as a critical mineral with a geographically limited resource base".

• ◆ Ecartul dintre cumpărare și vânzare este costul principal, iar aici este cel mai mare din toate. Măsurat pe 142 de zile de cotație, de la 1 aprilie la 23 octombrie 2026, prețul de cumpărare al ruteniului la un rafinator s-a menținut cu 30,0 % sub prețul lui de vânzare.
• ◆ Nu există nicio monedă de investiții emisă de un stat. Niciuna dintre sursele primare consultate nu menționează una; tranzacționarea se face în lingouri, granule, burete și pulbere.
• ◆ A vinde înseamnă a găsi singurul cumpărător. Nicio bursă nu absoarbe metalul. În România nu există nicio casă care să coteze ruteniu, deci și cumpărătorul se află în afara țării.
• ◆ Programul de lucru este o condiție de lichiditate, nu un amănunt. La consultarea din sâmbătă, 25 octombrie 2026, tabelul Heraeus afișa pentru ruteniu „n/a" pe toate coloanele, cu mențiunea că biroul german de tranzacționare era închis.

Pentru platină, paladiu și rodiu există produse cotate garantate cu metal fizic, iar Johnson Matthey le raportează deținerile: 1,14 milioane de uncii în fondurile pe paladiu la finalul anului 2025, circa 22.000 de uncii în cele pe rodiu. Pentru ruteniu, în același raport, nu apare nicio deținere; nici IPA nu menționează un produs de investiții.

Rămâne tentația produsului de coș, și trebuie închisă cu o cifră: platina și paladiul alcătuiesc 86 % din coșul metalelor din grupa platinei după masă, ruteniul 7 %. Pentru un investitor din România se adaugă oricum stratul valutar: un astfel de produs se publică în dolari sau în euro, în timp ce moneda de referință a portofoliului este leul.

Și rămâne valabilă a doua rezervă de totdeauna: riscurile care domină aceste titluri nu au mare legătură cu ruteniul — alimentarea cu energie, costul muncii la mare adâncime, cursurile de schimb, ciclurile de autorizare de ani întregi și deciziile de închidere a unor puțuri.

• ◆ Un ecart de tranzacție de 30,0 %, măsurat pe 142 de zile de cotație în 2026, constant și nenegociabil. Este cel mai mare post de cost singular și cel mai subestimat.
• ◆ Lipsa de lichiditate. Nicio cotație de bursă, niciun contract futures, niciun instrument de acoperire, nicio situație publicată a stocurilor. Consumatorii industriali își asigură aprovizionarea prin contract; o persoană fizică nu are nici una, nici alta.
• ◆ Prețuri fără piață proprie în țară. Nu există niciun preț al ruteniului stabilit în România; între cotația internațională și suma plătită stau două conversii valutare, iar în afara orelor de program ale birourilor din Belgia și din Germania nu există nicio cotație.
• ◆ Un risc tehnologic cu orizont apropiat. Discurile dure HAMR „use much lower amounts of ruthenium" și sunt deja în producție. Altfel decât la rodiu, unde schimbarea sistemului de propulsie se măsoară în decenii, aici vorbim despre un ciclu de produs.
• ◆ Scăderi documentate. Minus 73 % în cursul anului 2008, apoi un deceniu cu medii anuale sub 600 USD uncia. Un metal cu deficit structural poate rămâne ieftin mulți ani.

Ruteniul fizic suportă cota standard de 21 %. Norma este art. 291 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în forma dată de Legea nr. 141/2025 (Monitorul Oficial nr. 699 din 25 iulie 2025), în vigoare de la 1 august 2025. Cota redusă este unitar 11 %, iar catalogul ei (art. 291 alin. (2)) nu cuprinde niciun metal prețios. Un singur alt procent mai circulă legitim: un 9 % tranzitoriu pentru achiziții de locuințe din contracte vechi, valabil până la 30 septembrie 2026 potrivit Legii nr. 161/2026 (MO nr. 642 din 4 august 2026) — care nu atinge niciodată metalele.

Scutirea care face aurul de investiții scutit de taxă stă în art. 313 alin. (3) lit. a) și b) Cod fiscal și acoperă livrarea, achiziția intracomunitară, importul și intermedierea. Ce este aurul de investiții nu îl definește o normă generală, ci art. 313 alin. (1): lingouri sau plachete de aur acceptate pe piețele de metale prețioase, cu titlul de cel puțin 995/1000 — cu excepția expresă a pieselor de cel mult 1 gram — și monedele de aur care îndeplinesc cumulativ patru condiții (titlu de cel puțin 900/1000; bătute după anul 1800; „sunt sau au constituit monedă legală de schimb în statul de origine"; preț de vânzare uzual cu cel mult 80 % peste valoarea de piață a aurului conținut).

Ruteniul nu intră nici pe formă, nici pe conținut: art. 313 nu cunoaște lingoul de ruteniu la nicio puritate și nu cunoaște nicio monedă de ruteniu — pentru un motiv simplu, pe care secțiunea despre forme îl arată mai sus: nu există nicio monedă de ruteniu cu statut de mijloc legal de plată, iar buretele și pulberea, formele în care acest metal se vinde cel mai des, nu sunt nici măcar numite de normă.

Baza europeană — articolele 344–346 din Directiva 2006/112/CE — reglementează regimul special al aurului de investiții și cunoaște, și ea, numai aurul: art. 344 conține criteriile, art. 345 doar procedura de comunicare și de publicare a listei de monede, iar art. 346 obligă statele membre să scutească livrarea, achiziția intracomunitară și importul.

Trei consecințe practice decurg din cota standard, și toate trei sunt citate greșit în mod obișnuit.

• ◆ La import din afara Uniunii baza de impozitare este, potrivit art. 289 Cod fiscal, valoarea în vamă plus taxele datorate și cheltuielile accesorii până la primul loc de destinație — deci cei 21 % se calculează pe mai mult decât prețul metalului.
• ◆ La cumpărarea de la un comerciant din alt stat membru, o persoană fizică nu face, prin definiție, nicio achiziție intracomunitară: art. 268 alin. (3) lit. a) acoperă doar achizițiile făcute de o persoană impozabilă care acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă, iar o persoană fizică nu este niciuna, independent de orice sumă. Operațiunea este o vânzare la distanță, cu locul livrării în România și deci TVA română de 21 %, datorată de vânzătorul străin peste pragul unional; echivalentul în lei al acelui prag este fixat de lege la 46.337 lei (art. 278^1 alin. (5)).
• ◆ Nu există nicio diferență între „materie primă" și „lingou de investiții" la ruteniu, pentru că nu există niciun privilegiu legat de forma de investiție.

Aici dreptul român face ceva ce puține sisteme fac atât de limpede: spune ce nu impozitează. Norma de plecare este art. 62 lit. m) Cod fiscal, care enumeră veniturile neimpozabile și include, textual:

Un lingou sau un burete de ruteniu este un bun mobil din patrimoniul personal. Întrebarea devine, prin urmare, una singură: se încadrează el în vreuna dintre cele două excepții? Imobilele, evident nu. Capitolul V rămâne, și acolo norma care impozitează este art. 91 lit. d):

Rămâne singura întrebare care contează realmente, și pe care textele de pe internet nu o pun niciodată: dacă norma specială nu prinde câștigul, îl prinde o normă de rezervă? Candidatul firesc este art. 114, „venituri din alte surse". Răspunsul stă în chiar primul alineat:

Rezultatul se poate scrie fără rezerve, pentru că nu se sprijină pe o lacună, ci pe un text: venitul obținut de o persoană fizică din vânzarea de ruteniu din patrimoniul personal este un venit neimpozabil. Cotă: niciuna. Perioadă de deținere: niciuna.

Întâi, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) nu are aici bază: art. 155 alin. (1) lit. g) supune contribuției „veniturile din investiții, definite conform art. 91", iar un câștig din ruteniu nu este un venit din investiții în sensul acelui articol. Al doilea, nu se naște nicio obligație de a depune Declarația unică pentru acest venit, pentru că declarația privește categoriile de venit impozabil.

Nu există nicio perioadă de deținere în dreptul român al metalelor prețioase — nici una care să elibereze, nici una care să agraveze; „după 365 de zile cota scade la 3 %" privește titlurile de valoare tranzacționate prin intermediari rezidenți (art. 97 alin. (8^1)) și nu are nicio legătură cu metalul. Nu există niciun plafon de bagatelă: cei 200 și 600 de lei de la art. 116 alin. (2^1) privesc exclusiv moneda virtuală. Și nu există niciun impozit reținut la sursă de comerciant la momentul achiziției de la populație: nici pentru aur — unde art. 96^1 alin. (1) scoate expres transferurile de aur din regimul reținerii și pune în loc o raportare anuală a entității către ANAF (alin. (2)) — și cu atât mai puțin pentru ruteniu, pentru care nu există nicio obligație de acest fel.

Regimul special al marjei (art. 312 Cod fiscal) nu se aplică. Normele metodologice (pct. 86 din HG nr. 1/2016) definesc la alin. (1) bunurile second-hand ca fiind „orice obiecte vechi care mai pot fi utilizate ca atare sau în urma unor reparații", iar la alin. (2) enumeră ce nu intră în această categorie.

Taxarea inversă (art. 331 Cod fiscal) are două porți, și numai una ajunge la metalele din grupa platinei. Poarta de la alin. (2) lit. h) privește „livrările de aur de investiții … și livrările de materii prime sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie" — din nou o normă al cărei cuvânt este aur, fără niciun cod tarifar; ruteniul este în afara ei.

• ◆ După literă, deșeurile cu conținut de ruteniu, cenușa, zgura și materialul de electrod sau de catalizator consumat sunt cuprinse de această a doua poartă într-o livrare între firme. Pentru ruteniu, aceasta este practic singura latură relevantă a mecanismului, pentru că metalul nu se întoarce din catalizatorul auto, ci din reziduuri industriale, din noroaie de rafinare și din electrozi scoși din uz: material care nu este metal de investiții, ci deșeu neferos.
• ◆ Niciodată față de o persoană fizică. Art. 331 alin. (1) cere ca ambele părți să fie înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316.

Pentru impozitul pe venit, art. 7 pct. 3 Cod fiscal definește activitatea independentă drept o activitate desfășurată pentru obținerea de venituri care îndeplinește cel puțin 4 din 7 criterii enumerate acolo (libertatea de alegere a locului, modului și timpului de lucru; mai mulți clienți; riscul activității; folosirea patrimoniului propriu și altele). Pentru TVA, art. 269 alin. (1)–(2) pune accentul pe continuitate: „exploatarea bunurilor corporale … în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate".

• ◆ Nicio decizie, nicio circulară și nicio soluție fiscală din vreunul dintre cele 27 de state nu tratează rodiul, ruteniul sau iridiul pe nume. Această pagină nu se sprijină pe o pronunțare a autorității, pentru că nu există niciuna — se sprijină pe textul normelor și pe cuvintele pe care ele le folosesc.
• ◆ Nicio mențiune a ruteniului în briefingul juridic propriu. Documentația pe care se sprijină această secțiune a fost scrisă pentru aur, argint, platină și paladiu și nu numește ruteniul nici o singură dată.
• ◆ Nicio afirmație despre regimul ANPC pentru un comerciant de ruteniu. OUG nr. 190/2000 definește metalele prețioase ca „aurul, argintul, platina și paladiul" (art. 2 pct. 1 lit. p)) și leagă autorizarea de această noțiune (art. 8 alin. (1)).
• ◆ Nicio cifră pentru cotele vamale la import din afara Uniunii. TARIC nu a fost consultat pentru ruteniu, rodiu și iridiu, iar cei 21 % de TVA la import se adaugă oricum peste orice taxă vamală.

• ◆ Numerar: 10.000 de LEI, nu de euro — și plafonul lucrează în ambele direcții. Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 limitează încasările și plățile în numerar dintre o firmă și o persoană fizică la 10.000 de lei pe zi și pe persoană, formularea „către/de la o persoană" acoperind atât vânzarea către client, cât și cumpărarea de metal de la el. Între două persoane fizice plafonul este altul, 50.000 de lei pe tranzacție (art. 10), cu interdicție expresă de fragmentare. Sancțiunea: 25 % din suma care depășește plafonul, minimum 500 de lei (art. 12 alin. (1)). Cifra de 5.000 de lei care circulă este plafonul dintre firme (art. 3), iar valorile de 1.000 sau 2.000 de lei au fost etape intermediare din 2023, retrase în câteva săptămâni. Pentru numerarul în valută se aplică aceleași plafoane în lei, la cursul BNR al zilei plății (art. 1 alin. (3)).
• ◆ Identificarea cumpărătorului: la ruteniu nu există o obligație fără prag — și nu este o veste bună. Obligația fără nicio sumă din art. 313 alin. (10) Cod fiscal — comerciantul trebuie să țină evidența tuturor operațiunilor și să păstreze documentația care permite identificarea clientului minimum 5 ani — privește expres aurul de investiții, nu ruteniul. Pentru ruteniu rămâne regula generală din art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019: identificare la tranzacții ocazionale în numerar de cel puțin 10.000 de euro. Legătura cu numerarul este esențială: potrivit art. 5 alin. (1) lit. i), un comerciant de bunuri este entitate raportoare numai „în măsura în care" face astfel de operațiuni în numerar — cine vinde exclusiv prin transfer bancar nu devine, pe acest temei, entitate raportoare.
• ◆ De ce banca vă cere totuși mai multe documente decât pragul. Sintagma „metale prețioase" apare în Legea nr. 129/2019 exact o dată, la art. 17 alin. (14) pct. 2 lit. f), unde tranzacțiile cu metale prețioase sunt enumerate drept factor de risc care poate declanșa măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei.
• ◆ Raportul pentru tranzacții suspecte se transmite „de îndată" și înainte de executarea operațiunii, fără nicio limită de sumă; raportul de prag, pentru operațiunile în numerar de la 10.000 de euro echivalent, se transmite în cel mult 3 zile lucrătoare după efectuare (art. 7 alin. (1) coroborat cu alin. (7)).
• ◆ La graniță: declarație scrisă numai la frontiera externă a Uniunii. La trecerea frontierei vamale a Uniunii, pentru „obiecte din metale prețioase, cu sau fără pietre prețioase, care depășesc uzul personal" se depune o declarație vamală scrisă, independent de orice sumă în euro (art. 156 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din HG nr. 707/2006) — alături de declararea numerarului de la 10.000 de euro, care are temei european separat.
• ◆ Moștenire și donație: România nu are impozit pe moștenire. Nu există o asemenea taxă ca tip distinct de impozit, iar dobândirea este venit neimpozabil. Procentul de 1 % care se citește pretutindeni privește exclusiv imobilele (art. 111 alin. (3)), iar normele spun că masa succesorală cuprinde, fiscal, „numai activul net imobiliar declarat de succesibili".
• ◆ Ce nu se aplică încă. Regulamentul (UE) 2024/1624 privind prevenirea spălării banilor, care aduce un plafon unional de 10.000 de euro pentru numerar și include expres comercianții de metale prețioase între entitățile obligate, se aplică de la 10 iulie 2027.

Această expunere nu constituie consultanță fiscală. În caz de îndoială adresați-vă ANAF, cu o cerere de soluție fiscală individuală anticipată, sau unui consultant fiscal.