Cumpărarea aurului în România

De ce aur și ce este aur de investiții

Trei motive și o limitare

Oamenii cumpără aur din trei motive care rezistă la analiza critică:

• nu există emitent care să îl poată deprecia prin decizie administrativă;
• se mișcă adesea în sens opus față de acțiunile și obligațiunile din același portofoliu, reducând volatilitatea de ansamblu;
• supraviețuiește crizelor instituționale în care activele pe hârtie pot deveni ilichide.

Limitarea este la fel de clară: aurul nu produce cupoane, dividende sau chirii. Nu este un motor de randament, ci o rezervă de valoare. Întrebarea utilă nu este „câștigă aurul mai mult decât acțiunile?”, ci „ce procent dintr-un portofoliu are sens să fie în metal fizic?”.

Trei categorii care arată identic în vitrină

La cumpărare, distincția care contează este aceasta:

Prețul aurului este baza de calcul doar pentru prima categorie. Celelalte două urmează piețe diferite.

Lingouri sau monede — avantajele și dezavantajele fiecăruia

Lingouri (lingouri) și plachete (plachete)

Lingoul este forma cea mai pură a investiției în metal: rafinăria pune conținutul de aur fin, numărul de serie și certificatul pe produs, iar cumpărătorul plătește aproape exclusiv metalul. Adaosul față de prețul spot este, de regulă, mai mic decât la monede, mai ales la gramaje mari. Dezavantajul este lichiditatea: un lingou de 1 kg este greu de vândut parțial. Există și restricția de 1 g: bara de cel mult 1 g nu se califică drept aur de investiții și face obiectul unui regim fiscal complet diferit — detaliat mai jos în secțiunea despre excepția de 1 g.

Monede de aur (monede de aur)

Monedele adaugă o dimensiune de recunoaștere: Krugerrand, Maple Leaf, Wiener Philharmoniker sau American Eagle sunt recunoscute de toți dealerii fără verificare suplimentară. Adaosul față de spot este mai mare decât la lingouri de aceeași greutate, dar revânzarea este de obicei mai rapidă. Monedele cu tiraj mic sau emisiile numismatice ale BNR nu intră în categoria aurului de investiții dacă prețul de vânzare depășește pragul de 80 % față de valoarea metalului conținut — detaliu explicat în definiția legală.

Definiția legală: ce este aur de investiții în România

Temeiul juridic

Definiția aurului de investiții în dreptul român provine din Art. 313 alin. (1) Codul fiscal (Legea nr. 227/2015, consolidată la 08.08.2026, ID portal 312601). Termenul a fost introdus cu această formă prin Legea nr. 296/2020 (art. VI alin. (3), MO nr. 1269 din 21.12.2020), înlocuind denumirea anterioară aur financiar cu efect din 24.12.2020. În Norme metodologice (HG nr. 1/2016), antetul secțiunii păstrează și astăzi denumirea veche — aceasta nu este o eroare, ci o decalare de actualizare între cele două acte normative.

Lingouri și plachete

Un lingou sau o plachetă este aur de investiții dacă îndeplinește cumulativ:

1. este acceptat/cotat pe piețele de metale prețioase;
2. are un titlu (finețea metalului) de cel puțin 995/1000;
3. nu are o greutate de cel mult 1 g — piesele de 1 g sau mai puțin sunt expres excluse.

Greutățile marfare uzuale, enumerate ca minim de catalog în pct. 87 alin. (1) Norme metodologice (HG nr. 1/2016), includ — fără a fi limitative: kg 12,5 și 1; g 500 / 250 / 100 / 50 / 20 / 10 / 5 / 2,5 / 2; uncia troy (1 oz = 31,1035 g) în variantele 100 / 10 / 5 / 1 / ½ / ¼ oz; tael (1,193 oz) în variantele 10 / 5 / 1; tola (10 tolas = 3,75 oz) în varianta 10. Cuvântul „cuprind cel puțin” confirmă că lista nu este exhaustivă — bara de 2 g se califică dacă titlul este 995/1000, chiar dacă nu se regăsește explicit în catalog.

Monede de aur — patru condiții cumulative

O monedă de aur este aur de investiții dacă îndeplinește simultan toate patru condiții din Art. 313 alin. (1) lit. b) pct. 1–4:

1. titlul de cel puțin 900/1000;
2. a fost bătută după 1800 — normativul spune „sunt reconfecționate după anul 1800”, iar pct. 87 alin. (2) Norme metodologice clarifică că prin „reconfecționate” se înțelege „bătute” (adică produse prin ștanțare, nu turnate); la citarea textului legal, forma „reconfecționate” se păstrează nemodificată, cu explicația alăturată;
3. este sau a constituit monedă legală de schimb în statul de origine — normativul spune exact „sunt sau au constituit monedă legală de schimb în statul de origine” (nu „sunt sau au fost”);
4. prețul de vânzare uzual nu depășește valoarea de piață liberă a aurului conținut cu mai mult de 80 %.

Formulă:

Criteriul de 80 % (Art. 313 alin. (1) lit. b) pct. 4):
Prețul de vânzare uzual ≤ valoarea de piață liberă a aurului conținut × 1,80

Tabelul de sinteză: metal și regim fiscal

România este unul dintre puținele state UE în care câștigul din vânzarea aurului de investiții este un venit impozabil real, iar TVA-ul și impozitul pe câștig urmează logici inverse. Tabelul următor este cel mai important din tot ghidul:

⚠️ Termenii „scutit” și „neimpozabil” nu sunt interschimbabili în dreptul român. Art. 60 din Codul fiscal poartă titlul „Scutiri”, iar Art. 62 poartă titlul „Venituri neimpozabile” — două categorii distincte cu mecanisme diferite. TVA-ul aurului de investiții este o scutire reală (sunt scutite de taxă, cu drept de deducere reglementat separat în alin. (8)–(9)). Câștigul din vânzarea argintului, platinei sau paladiului este neimpozabil întrucât Art. 62 lit. m) îl include pozitiv în catalogul veniturilor neimpozabile — nu printr-un raționament negativ.

Excepția celor cel mult 1 g — efectul dublu

Bara de 1 g iese din definiție

Art. 313 alin. (1) lit. a) Codul fiscal exclude explicit: „cu excepția lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel mult 1 g”. Aceasta înseamnă că bara de 1 g sau mai mică nu este aur de investiții, indiferent de titlul său. Consecința este dublă și inversă față de ce s-ar putea presupune:

Același efect la emisiunile numismatice ale BNR

Monetăria Statului bate lingouri, iar Banca Națională a României emite monede numismatice cu tiraj limitat. Când prețul de vânzare al unei monede BNR depășește valoarea metalului conținut înmulțit cu 1,80, moneda nu mai îndeplinește condiția a patra din Art. 313 alin. (1) lit. b) pct. 4 — devine piesă de colecție, cu TVA 21 % la cumpărare și câștig din vânzare neimpozabil. Acesta este același mecanism ca la bara de 1 g, aplicat pe axa prețului, nu a greutății.

Monedele românești pe lista europeană

Nicio listă națională — și de ce contează

România nu publică o listă națională a monedelor de aur de investiții. Această concluzie nu este o presupunere: căutarea în textul consolidat al Codului fiscal (2,6 milioane de caractere) și în Normele metodologice (2,36 milioane de caractere) după „lista monedelor”, „monedelor de aur” și „345 din Directiva” a returnat zero rezultate în ambele documente.

Reglementarea aplicabilă este lista UE publicată anual în temeiul Art. 344 alin. 1 pct. 2 din Directiva 2006/112/CE (criteriile) și Art. 345 din aceeași directivă (publicarea). Pentru 2026, lista în vigoare este C/2025/5923 din 14.11.2025 („Valabilă pentru anul 2026”). Monedele listate sunt considerate aur de investiții pe tot parcursul anului calendaristic 2026; lista nu este exhaustivă — monedele nelistate sunt scutite dacă îndeplinesc cumulativ cele patru criterii din definiție. Cu alte cuvinte: prezența pe listă scutește cumpărătorul de orice verificare pentru anul respectiv, absența de pe listă nu spune nimic în defavoarea monedei.

Monede internaționale listate

Krugerrand sud-african, Canadian Maple Leaf, Austrian Philharmoniker, American Eagle, Australian Kangaroo și zeci de alte monede de pe lista C/2025/5923 îndeplinesc definiția și sunt scutite de TVA la cumpărarea în România. Verificarea pe lista anuală este mai sigură decât memorarea acestora, deoarece lista se actualizează în fiecare an.

Cum se construiește prețul unui lingou sau al unei monede

Prețul spot și adaosul (adaos)

Prețul spot este o cotație continuă pe piața interbancară OTC, exprimată în dolari SUA per uncie troy. Separat de el, o licitație electronică produce de două ori pe zi lucrătoare — la 10:30 și 15:00, ora Londrei — prețul de referință al zilei, folosit pentru evaluarea fondurilor și decontarea contractelor. Cele două nu sunt același lucru, iar mecanismul este descris pe larg în ghidul despre formarea prețului aurului.

Prețul pe care îl plătește un cumpărător individual este prețul spot plus un adaos (în piață se folosesc termenii primă, adaos sau marjă, fără un termen normativ unic). Adaosul acoperă:

• costul fabricației (mai mare la monede față de lingouri);
• distribuția (dealer, transport, depozitare temporară);
• TVA-ul, acolo unde se aplică (la argint, aur sub 1 g, bijuterii);
• marja de profit a vânzătorului.

Exemplu de calcul al prețului real

Toate cifrele de mai jos sunt valori ipotetice, alese doar pentru a arăta mecanismul; prețul real al zilei se ia din prețul aurului. Să presupunem un preț spot de 3.200 USD per uncie troy (adică 3.200 ÷ 31,1035 = 102,88 USD per gram), un curs BNR de 4,7 lei/USD și un adaos al dealerului de 2,5 % pentru un lingou de 100 g cu titlu 999,9/1000:

Valoarea metalului:
100 g × 102,88 USD/g × 4,7 lei/USD = 48.354 lei

Adaos 2,5 %:
48.354 lei × 0,025 = 1.209 lei

Prețul de cumpărare (aur de investiții — fără TVA):
48.354 + 1.209 = 49.563 lei

(Legea nr. 227/2015, Art. 313 alin. (3) — aurul de investiții este scutit de TVA)

La argint (21 % TVA), aceeași formulă include TVA aplicat la prețul total:

TVA inclusă în prețul de vânzare (argint):
Preț cu TVA = preț fără TVA × 1,21
Sau: TVA = preț cu TVA × 21 / 121
(Art. 291 alin. (1) în forma dată de Legea nr. 141/2025, în vigoare de la 01.08.2025)

Unde se uită cumpărătorul de aur după context

Cine compară aurul cu argintul înainte de a se hotărî găsește valoarea curentă la raportul aur–argint, iar mecanismul din spatele lui este explicat în ghidul despre formarea prețului argintului. Pentru decizia de cumpărare a aurului contează însă altceva: adaosul plătit peste valoarea metalului, care se vede direct în calculatorul de primă și care variază mult mai mult de la un format la altul decât prețul spot de la o zi la alta.

Unde cumperi: canale și verificarea vânzătorului

Formatele principale

Aurul de investiții se poate achiziționa prin mai multe canale, fiecare cu avantaje și dezavantaje:

Trei lucruri de verificat la orice vânzător

1. Autorizarea ANPC: Comercianții cu aur (cu excepția celor care vând exclusiv aur de investiții — a se vedea secțiunea privind autorizarea ANPC mai jos) trebuie să fie autorizați de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Verificarea se face pe site-ul ANPC.
2. Certificatul de rafinărie: Orice lingou autentic dintr-o rafinerie certificată are un număr de serie și un certificat de analiză. Rafinăriile LBMA Good Delivery sunt standardul de referință.
3. Factura fiscală: Factura este documentul esențial pentru calculul valorii fiscale la un viitor câștig din vânzare — păstrarea ei este un imperativ fiscal, nu doar o formalitate comercială.

Plata în numerar: trei limite distincte

Există trei praguri diferite care se aplică la plata în numerar a aurului, și confuzia dintre ele este frecventă. Cele trei nu se suprapun, nu se înlocuiesc și au autorități de supraveghere diferite.

Tabelul celor trei limite

Detalii importante

Legea nr. 70/2015 se aplică în ambele direcții: și când plătești tu vânzătorului, și când vânzătorul (sau comerciantul care cumpără aur vechi) îți plătește ție. Formularea legii este „către/de la o persoană”, ceea ce acoperă explicit ambele sensuri.

Fragmentarea tranzacției este interzisă (art. 4 alin. (2)/(3) Legea nr. 70/2015): nici plata, nici livrarea bunului nu pot fi împărțite pentru a evita plafoanele. Excepție: contractul de vânzare în rate legal constituit.

Devizele (euro, dolari etc.) în numerar se supun acelorași plafoane în lei, convertite la cursul BNR al zilei plății (art. 1 alin. (3) Legea nr. 70/2015) — acesta este singurul caz din legislația românească în care se prevede expres un mecanism de conversie.

Plafon privat la privat

Vânzările între persoane fizice (ex: revânzarea unei monede pe o platformă de anunțuri) sunt limitate la 50.000 lei per tranzacție, cu interdicția fragmentării. Această limită se aplică exclusiv tranzacțiilor privat la privat — aplicarea ei la relația cu un dealer este o confuzie frecventă.

Identificarea clientului: obligația fără prag

Obligația din Codul fiscal — mai strictă decât legea AML

Cea mai importantă obligație de identificare la cumpărarea aurului de investiții nu provine din Legea nr. 129/2019 (legea anti-spălare bani), ci din Codul fiscal:

Art. 313 alin. (10) Codul fiscal:

„Persoana impozabilă care comercializează aur de investiții trebuie să țină evidența tuturor tranzacțiilor cu aur de investiții și să păstreze documentația care să permită identificarea clientului în aceste tranzacții. Aceste evidențe se păstrează minimum 5 ani de la sfârșitul anului în care operațiunile au fost efectuate.”

Obligația este fără prag de sumă și indiferent de modalitatea de plată. Nu există o limită în bani sub care un dealer de aur de investiții să nu fie obligat să identifice cumpărătorul. Aceasta este diferența esențială față de regimul argintului sau al bijuteriilor, unde identificarea se face pe criteriile obișnuite AML.

De ce se aplică mai strict decât AML

Un comerciant de aur de investiții devine entitate raportoare în sensul Legii nr. 129/2019 „numai în măsura în care” efectuează tranzacții ocazionale în numerar de cel puțin 10.000 euro (art. 5 alin. (1) lit. i)). Dacă vinde exclusiv prin transfer bancar, nu este obligat prin legea AML pentru acest canal. Obligația din Art. 313 alin. (10) există indiferent de modalitatea de plată și indiferent de suma tranzacției — cele două regimuri coexistă și nu se exclud.

Există și un factor de risc suplimentar: art. 17 alin. (14) pct. 2 lit. f) Legea nr. 129/2019 listează tranzacțiile cu metale prețioase ca factor care poate declanșa măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei (măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei). Acesta este motivul pentru care bănci și entități raportoare solicită adesea mai multă documentație decât impune pragul de 10.000 euro.

Verificarea identității se face cu actul de identitate (verificare identitate KYC). Informațiile colectate de dealer sunt păstrate 5 ani după încheierea relației comerciale.

Cum evaluezi un vânzător fără să numești pe nimeni

Ce poate fi verificat înainte de a plăti

Un cumpărător prudent poate evalua orice vânzător fără să cunoască reclame sau recenzii sponsorizate. Criteriile obiective sunt puține, dar decisive. Consultați și ghidul de verificare a autenticității înainte de prima achiziție:

Semnale de alertă — fără a numi pe cineva

Un vânzător responsabil nu solicită plăți numai în numerar pentru sume mari, nu propune prețuri fără factură și nu evită să arate certificatul de rafinărie înainte de livrare. Prețul corespunzător se estimează cu calculatorul de preț de cumpărare — orice preț mult deasupra spot-ului merită o explicație. Absența numărului de serie de pe un lingou de rafinărie certificată este un semnal că produsul fie nu provine de la rafinăria invocată, fie a fost retopit și nu mai poate fi verificat pe lista LBMA Good Delivery sau pe certificatul de origine.

Nu există nicio lege care să oblige un cumpărător să accepte un produs fără documentație completă. Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive în contractele încheiate între profesioniști și consumatori (republicată) oferă un cadru general de contestare a condițiilor standard impuse cumpărătorului; evaluarea unei clauze concrete rămâne însă o chestiune de la caz la caz, care se tranșează în fața autorității sau a instanței, nu într-un ghid. Dacă plata a fost deja efectuată, ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) primește sesizări.

Etichetarea ANPC și autorizarea comercianților

Cadrul legal: OUG nr. 190/2000

OUG nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase impune oricărei persoane fizice sau juridice care desfășoară operațiuni cu metale prețioase — vânzare, cumpărare, depozitare în scop comercial, import/export, intermediere — să obțină autorizarea prealabilă a ANPC (art. 8 alin. (1)). Autorizarea este pe durată nedeterminată, dar se vizează anual. Companiile din UE/SEE și din Turcia sunt scutite de autorizare, dar trebuie să notifice anterior activitatea (inclusiv pentru comerțul la distanță).

Tabelul sancțiunilor ANPC pentru nerespectarea regulilor

Marca de garanție proprie (marcă de garanție proprie)

Comercianții autorizați care prelucrează sau marchează metale prețioase înregistrează la ANPC o marcă de garanție proprie — un poanson individual care identifică producătorul sau prelucratorul. Această marcă este distinctă de poinsonul de titlu (finețe) și are rol de trasabilitate. La bijuterii, prezența mărcii de garanție proprie este un semn că produsul a fost verificat; la lingouri de rafinărie certificată, ea nu este prezentă și nici necesară — autenticitatea se verifică prin numărul de serie și certificatul rafinăriei.

Verificarea autenticității

Metode fizice accesibile

Falsificarea aurului fizic este mai rar întâlnită decât frauda prin documente false sau produse parțial aliate. Cu toate acestea, testarea de bază poate fi efectuată de orice cumpărător:

Numărul de serie al lingoului

Fiecare lingou produs de o rafinărie certificată LBMA Good Delivery (LBMA Good Delivery) are un număr de serie unic, o marcă a rafinăriei, greutatea și finețea ștampilate. Verificarea autenticității se poate face prin contactul direct cu rafinăria sau prin aplicații dedicate disponibile de la unele rafinării mari (Heraeus, Valcambi, PAMP Suisse). Un lingou fără număr de serie sau cu număr de serie duplicat este un risc major, indiferent de aspectul vizual.

Raportarea către ONPCSB și o întrebare rămasă deschisă

Ce raportează comerciantul, fără ca tu să afli

Identificarea din Art. 313 alin. (10) Codul fiscal rămâne la dealer. Peste ea se așază un al doilea strat de obligații, de data aceasta din legea anti-spălare bani, iar destinatarul lor nu este ANAF, ci Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), unitatea de informații financiare a României. Cumpărătorul obișnuit nu are nimic de făcut în acest mecanism; îi este însă util să știe că el există și de ce un vânzător serios pune întrebări.

Supravegherea acestor obligații este împărțită: ONPCSB are competența generală asupra comercianților de metale prețioase (art. 26 alin. (1) lit. d)), în timp ce ANAF verifică doar raportările de prag din art. 7 (art. 26 alin. (1) lit. b)). Documentele de identificare se păstrează 5 ani de la încheierea relației de afaceri sau de la tranzacția ocazională, cu posibilitatea prelungirii cu cel mult încă 5 ani la solicitarea autorității, după care ștergerea este obligatorie (art. 21 alin. (1)–(4)). Amenzile pentru entitatea raportoare merg de la avertisment până la 25.000–150.000 lei, respectiv 10.000–90.000 lei pentru încălcarea obligațiilor din art. 7 (art. 43 alin. (1)).

Cumpărarea prin bancă: o întrebare pe care legea nu o lămurește

art. 6 OUG nr. 190/2000 nu este abrogat și spune: „Persoanele fizice și juridice pot efectua operațiuni de vânzare, cumpărare și tranzacționare cu aur de investiții numai prin intermediul băncilor autorizate de Banca Națională a României sau … dintr-un stat membru al Uniunii Europene.” În același act, art. 2^1 alin. (1) lit. f), introdus ulterior prin OUG nr. 10/2018, declară întreaga ordonanță inaplicabilă operațiunilor având ca obiect aur de investiții.

Ce documente păstrezi și de ce

Factura este dovada valorii fiscale

Un singur document leagă momentul cumpărării de momentul vânzării: factura. Ea stabilește valoarea fiscală a metalului, adică suma care se scade din prețul de vânzare atunci când se calculează câștigul (Art. 94 alin. (6) Codul fiscal, Legea nr. 227/2015 consolidată la 08.08.2026). Sistematica impozitului — cota, declararea, CASS, reportarea pierderilor — este tratată în ghidul de impozitare; aici contează doar ce pui deoparte în ziua achiziției.

Costurile de achiziție intră și ele în valoarea fiscală

Art. 94 alin. (6) include în valoarea fiscală și costurile aferente tranzacției, cu condiția să fie documentate. Practic, asta înseamnă că merită păstrat tot ce ai plătit în legătură directă cu achiziția:

• prețul de cumpărare, așa cum apare pe factură;
• comisioanele intermediarului sau ale platformei, dacă sunt facturate separat;
• costul transportului asigurat, dacă este facturat separat;
• taxele de procesare ale rafinăriei sau ale dealerului, menționate pe document.

Dobânzile unui credit luat pentru a cumpăra metalul sunt costuri de finanțare, nu costuri ale tranzacției, și nu se regăsesc în această enumerare.

La cumpărare, verifică pe loc trei lucruri pe document: denumirea exactă a produsului (formă, gramaj, titlu), numărul de serie pentru lingouri și data. Un bon fiscal fără aceste elemente identifică plata, nu obiectul cumpărat — iar peste zece ani exact identificarea obiectului va fi întrebarea.

Strategia de cumpărare — eșalonarea în timp

De ce momentul contează mai puțin decât regularitatea

Prețul aurului nu poate fi anticipat sistematic — nici de analiști, nici de bănci centrale. Ceea ce poate controla un cumpărător este costul mediu de achiziție pe parcursul mai multor ani. Metoda de eșalonare (efectul cost-average) constă în cumpărarea unor cantități regulate la intervale fixe, indiferent de prețul zilei. Sezonalitatea pieței aurului poate orienta calendarul, fără a garanta rezultate.

Implicațiile fiscale ale eșalonării

Fiecare cumpărare creează o valoare fiscală separată. La vânzarea parțială, legea nu specifică în mod expres metoda de calcul FIFO sau LIFO pentru aurul de investiții — ghidul de impozitare tratează această nuanță. Ceea ce este cert: fiecare factură trebuie păstrată, deoarece fiecare tranzacție de cumpărare va deveni baza unui câștig viitor. Un plan de economii în aur automatizat rezolvă problema disciplinei, dar nu și evidența fiscală. Pentru compararea costurilor pe termen lung, conversia uncii troy în grame este un instrument util — aceasta rămâne responsabilitatea cumpărătorului.

Mișcarea la frontieră

Reguli diferite la frontiera internă și la granița UE

Cumpărarea de aur din alt stat UE este legală. Regulile care se aplică la deplasare depind de tipul frontierei.

Sancțiuni la granița externă

Pentru numerar nedeclarat: 3.000–50.000 lei, cel mult 60 % din suma nedeclarată (art. 653 alin. (1^1) HG nr. 707/2006, în forma dată de HG nr. 1184/2021). Pentru mărfuri (inclusiv metale prețioase) nedeclarate: 8.000–25.000 lei și confiscarea bunurilor (art. 653 alin. (1) lit. a)). Cele două regimuri nu se confundă — unul privește numerarul, celălalt bunurile fizice.

Importul aurului de investiții din state terțe

Dacă aurul de investiții vine din afara UE, importul este scutit de TVA (Art. 313 alin. (3) lit. a) Codul fiscal include expres „importul”). La argint, platină și paladiu aduse din afara UE se aplică TVA 21 % pe valoarea în vamă plus taxe și cheltuieli accesorii (Art. 289 Codul fiscal). Taxele vamale TARIC pentru metale prețioase din țări terțe nu au fost verificate în cadrul acestei cercetări — pentru valori mari, consultarea unui antrepozit vamal cu un broker vamal este recomandată.

Păstrarea evidenței

Ce documente trebuie păstrate și unde

Evidența aurului de investiții servește trei scopuri independente: fiscal, legal și practic (moștenire, asigurare, autenticitate). Fiecare dintre ele impune cerințe ușor diferite.

Semnificația pentru moștenire

Când aurul de investiții intră în succesiune, nu există impozit pe moștenire (Art. 62 lit. p) Codul fiscal) — regimul complet este explicat în ghidul de impozitare. Totuși, metalul devine cunoscut oficial în fața notarului la procedura succesorală — fără o evidență clară, moștenitorii pot întâmpina dificultăți în dovedirea conținutului exact al masei succesorale. Mai important: atunci când moștenitorul va vinde ulterior aurul, el va trebui să determine valoarea fiscală — care, în lipsa facturii originale, rămâne o problemă deschisă în dreptul român.

Aurul depozitat în bancă (stocare proprie sau casetă de valori) este blocat până la eliberarea certificat de moștenitor (Art. 2197 Cod civil), spre deosebire de aurul ținut acasă, care este accesibil fizic, dar necesită tot documentare succesorală pentru a fi legal al moștenitorului.

Ce nu face acest ghid

Acest ghid descrie cadrul legal aplicabil la data actualizării și nu poate ține locul unor servicii profesionale. Câteva delimitări clare:

Nu este consultanță fiscală. Impozitarea metalelor prețioase în România a suferit modificări semnificative între 2023 și 2026 — termenele, cotele și formularele s-au schimbat. Dacă dețineți cantități semnificative sau dacă situația dvs. implică aur cumpărat în mai mulți ani, aur moștenit sau primit ca donație, sau tranzacții efectuate în afara României, consultați un consultant fiscal autorizat sau solicitați o opinie obligatorie (soluție fiscală individuală anticipată) de la ANAF.

Nu este consultanță juridică. Regulile privind declararea la frontieră, obligațiile AML, regimul moștenirilor și asigurările sunt prezentate în forma lor generală. Situațiile individuale pot implica nuanțe care necesită o evaluare juridică separată.

Nu conține recomandări de investiție. Nicio mențiune din ghid nu trebuie interpretată ca sfat de a cumpăra sau de a nu cumpăra aur, de a alege un anumit format sau de a investi o anumită sumă. Aurul este o clasă de active cu riscuri specifice — inclusiv riscul de lichiditate, riscul de stocare și riscul fiscal de execuție.

Verificați întotdeauna legislația actualizată. Cifrele prezentate în ghid sunt valabile la data 2026-08-23 și reflectă legile în vigoare la acea dată. Orice modificare legislativă ulterioară poate schimba regulile fără ca acest text să fie actualizat în timp real. Sursa primară este întotdeauna textul consolidat al legii de pe Portal Legislativ (legislatie.just.ro), secțiunea „istoric consolidări”.