Tranzacție privată de înstrăinare
Cunoscut și ca: Înstrăinare bunuri mobile, Câștig din vânzare metale, Venit neimpozabil art. 62 lit. m), Impozit aur de investiții
O tranzacție privată de înstrăinare apare atunci când o persoană fizică vinde metale prețioase fizice. În România rezultatul fiscal depinde de metal: câștigul din argint, platină, paladiu, bijuterii și aur frânt este neimpozabil (art. 62 lit. m) Cod fiscal), iar cel din aurul de investiții este impozabil (art. 91 lit. d)) - fără perioadă de deținere și fără reținere la sursă.
Vă place ce vedeți și citiți?
Ne punem tot sufletul în a menține preciousmetalprices.com rapid, clar și gratuit — fără ziduri de plată, fără dezordine, doar fapte și prețuri live de încredere. Dacă vă este de folos, cel mai frumos mod de a spune mulțumesc este să transmiteți mai departe. Fiecare distribuire ajută un alt investitor să ne descopere și menține proiectul în viață. 💛
Vă place ce vedeți și citiți?
Ne punem tot sufletul în a menține preciousmetalprices.com rapid, clar și gratuit — fără ziduri de plată, fără dezordine, doar fapte și prețuri live de încredere. Dacă vă este de folos, cel mai frumos mod de a spune mulțumesc este să transmiteți mai departe. Fiecare distribuire ajută un alt investitor să ne descopere și menține proiectul în viață. 💛
Tranzacția privată de înstrăinare desemnează vânzarea de metale prețioase fizice de către o persoană fizică în scopul obținerii unui câștig. În România metalele prețioase fizice — aur, argint, platină, paladiu — sunt calificate drept bunuri mobile din patrimoniul personal și sunt supuse unui regim fiscal distinct, reglementat de Codul fiscal (Legea 227/2015).
Principiu de bază: nu există o „perioadă de speculație" în dreptul românesc
Cadrul juridic românesc nu prevede o perioadă minimă de deținere după care câștigul din vânzarea metalelor prețioase să devină scutit — dar nu pentru că termenul ar lipsi dintr-o scăpare, ci pentru că legea operează cu o cu totul altă împărțire. Art. 62 lit. m) Cod fiscal declară neimpozabile veniturile pe care o persoană fizică le obține din transferul bunurilor mobile din patrimoniul personal, exceptând numai câștigurile din titluri de valoare, din aurul de investiții prevăzut la cap. V și din transferul proprietăților imobiliare prevăzut la cap. IX. Argintul, platina, paladiul, bijuteriile, aurul dentar și aurul frânt rămân astfel complet în afara impozitului pe venit, indiferent cât timp au fost deținute.
⚠️ Nu există reținere la sursă — nici la aur
Afirmația că firmele ar reține 10 % din suma plătită persoanelor fizice circulă larg, inclusiv în materiale comerciale, dar nu are temei în Codul fiscal. Pentru oricine vinde aur vechi sau metale prețioase unei case de amanet, unui bijutier sau unei rafinării, situația reală este următoarea:
La argint, platină, paladiu, bijuterii și aur frânt nu există un impozit care s-ar putea reține — venitul este neimpozabil. La aurul de investiții impozitul există, dar reținerea este exclusă expres, nu pe calea unui raționament: art. 96^1 alin. (1) vorbește despre veniturile „altele decât din transferul aurului de investiţii”. Nici art. 114 nu poate institui o reținere, pentru că nu creează un fapt generator: alin. (1) al său privește „orice venituri identificate ca fiind impozabile”, deci presupune o normă care califică venitul.
| Situație | Impozit reținut la sursă |
|---|---|
| Vânzare de argint, platină, paladiu, bijuterii, aur frânt către o firmă | 0 % — venit neimpozabil (art. 62 lit. m)) |
| Vânzare de aur de investiții către o firmă | 0 % reținut; impozitul se declară de vânzător (art. 96^1 alin. (1)) |
| Vânzare între persoane fizice | Același rezultat; pentru aurul de investiții, declarare proprie la ANAF |
🔴 Lipsa reținerii nu înseamnă invizibilitate. În locul ei, art. 96^1 alin. (2) lit. a)–c) obligă entitatea prin care se derulează transferul aurului de investiții să determine câștigul sau pierderea fiecărei operațiuni, să îl comunice clientului și să depună anual la ANAF o declarație privind câștigurile totale, pe fiecare client în parte.
Câștigul impozabil: cum se calculează
Câștigul impozabil se determină, în principiu, astfel:
Câștig = Preț de vânzare − Preț de achiziție − Cheltuieli deductibile
Cheltuielile deductibile pot include costurile de transport, asigurare sau comisioane direct legate de tranzacție. Documentele de achiziție (facturi, chitanțe, contracte) sunt esențiale pentru a dovedi costul de intrare.
Dacă au fost achiziționate mai multe loturi la date diferite, se aplică în mod uzual principiul FIFO (First In – First Out) pentru identificarea loturilor vândute — relevant mai ales pentru a determina prețul de achiziție corect. Detalii în Principiul FIFO la vânzarea metalelor prețioase.
Cota aplicabilă aurului de investiții
Pentru câștigul din transferul aurului de investiții, cota este de 16 % asupra câștigului net anual impozabil aferent anului 2026 (art. 123 alin. (1^2), modificat prin art. XII pct. 16 din Legea nr. 239/2025); pentru câștigurile anului 2025, declarate până la 25 mai 2026, rămâne 10 %. Câștigurile și pierderile aceluiași an se compensează într-un singur sold (art. 96), iar pierderea rămasă se reportează cinci ani, acoperind cel mult 70 % din câștigurile anilor următori (art. 119 alin. (2)–(4)). Declararea și plata se fac prin Declarația unică, până la 25 mai a anului următor (art. 122 alin. (3), art. 123 alin. (7)).
CASS (contribuția la sănătate): Dacă veniturile cumulate din surse independente (inclusiv din înstrăinarea metalelor) depășesc pragurile legale (6, 12 sau 24 salarii minime brute), poate apărea și o contribuție CASS de 10 %. Consultați ANAF sau un consultant fiscal pentru situația individuală.
Aspecte practice
- Păstrați toate documentele de achiziție (factură, chitanță, contract de vânzare-cumpărare) pentru a putea calcula câștigul corect și a contesta eventuale rețineri excesive.
- La tranzacțiile de tip tafelgeschäft (tranzacție la ghișeu, numerar), obligația documentării revine cumpărătorului/vânzătorului; firme sunt obligate să colecteze date KYC.
- Limita de numerar (Legea 70/2015): tranzacțiile firmă–persoană fizică sunt limitate la 10.000 RON/zi în numerar; de la 10.7.2026 se aplică și plafonul UE de 10.000 EUR la plăți cash.
- Tranzacțiile de ≥ 10.000 EUR trebuie raportate la ONPCSB (Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor) de către firmele implicate.
Utilizați calculatorul de prețuri istorice pentru a estima valoarea unui lot achiziționat în trecut.
Notă: Acest articol are caracter informativ general și nu constituie consultanță fiscală sau juridică. Pentru situația dumneavoastră individuală, consultați un consultant fiscal autorizat (ANAF sau consultant privat).
Pe scurt
În România, rezultatul fiscal al unei vânzări private depinde de metal, nu de durata deținerii. Câștigul din argint, platină, paladiu, bijuterii sau aur frânt este neimpozabil (art. 62 lit. m) Cod fiscal) — nu „scutit”, ci lipsit de fapt generator. Câștigul din aurul de investiții este impozabil (art. 91 lit. d)), cu 16 % începând cu veniturile anului 2026 după 10 % în 2025, și se declară prin Declarația unică: nicio firmă nu reține ceva din prețul plătit, dar entitatea prin care s-a derulat transferul raportează anual câștigul la ANAF.